Comuna Moieciu

    Comuna Moieciu este situata în centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Brasov, între masivele Piatra Craiului si Bucegi, în culoarul Rucar-Bran. Aflata la o altitudine cuprinsa între 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 9491 ha, cu o populatie de 4746 locuitori si dispune de o suprafata împadurita de 5482 ha.

    Comuna Moieciu face parte din unitatea geografica social-economica a localitatilor branene. Toponimul Moieciu este atestat documentar în anul 1405. În fiecare din satele comunei exista monumente istorice de arta religioasa. Astfel în satul de resedinta , Moieciu de Jos este : Biserica ortodoxa cu hramul "Sf. Nicolaie" construita în a doua jumatate a sec. al XVIII lea, iar în satul Cheia se afla biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", datata din anul 1818.

    Satul de resedinta Moieciu de Jos este situat la 30 km distanta de municipiul Brasov , pe DN 73.Comuna Moieciu are în componenta sase sate : Moieciu de Jos, Moieciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Legatura comunei Moieciu cu capitala României ,Bucuresti se face pe drumul european E60, distanta între cele doua localitati fiind de 182 km.

Peisaj Comuna Moieciu
Peisaj Comuna Moieciu
Peisaj Comuna Moieciu

    Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Cât priveste accesul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectuându-se zilnic, din 30 în 30 de minute( sâmbata si duminica din ora în ora).

     Moieciu este o zona cu un potential turistic foarte mare ce se preteaza la valorificarea tuturor formelor de turism, iar datorita dezvoltarii în ultimii ani a agroturismului montan, s-au construit în ultimii 3 ani 383 vile, case de vacanta; deasemenea mai sunt cumparate pentru construire vile, case de vacanta, pensiuni si hoteluri un numar aproximativ 287 terenuri. Zona este vizitata lunar de aproximativ 9000 de turisti dintre care peste 3500 ramân cazati în hotelurile si pensiunile din zona iar procentul turistilor straini este de aproximativ 30%.

     Dintre formele de turism practicate: turismul de sejur pentru odihna - favorizat de factorii naturali, cadrul peisagistic, mediul nepoluat si o gastronomie specifica zonei turismul de sfirsit de saptamina - are asigurate conditii deosebite datorita distantelor relativ mici între zona si marile concentrari urbane turismul de tranzit - favorizat de situarea zonei în apropierea altor zone semnificative dpdv turistic -drumetia practicata în special vara - acesta fiind favorizata de prezenta masivelor muntoase Bucegi si Piatra Craiului